Expresiile faciale – Reguli de afișare

În articolul Emoții prin expresii faciale  am arătat că transmiterea emoțiilor este funcția principală a expresiilor faciale. Am ilustrat și care sunt principalele emoții care sunt transmise. Dar aceste expresii le întâlnim rar în viața de zi cu zi, fiindcă de mici suntem învățați să ne controlăm expresiile faciale și astfel apar ceea ce cercetătorii au denumit regulile de afișaj (display rules) – termen lansat de către Paul Ekman.

Regulile de afișaj sunt intervențiile pe care le facem în mod voluntar asupra expresiilor faciale, pentru a nu arăta exact ce simțim și cât simțim la un moment dat. Ele apar prin socializare, încă din familie; ni se spune  de multe ori că nu avem voie să fim triști, sau când ar trebui să ne bucurăm, sau că nu e frumos să ne arătăm mânia la un moment dat, sau frica și tot așa. Mai târziu, în cadrul societății, învățăm că e strategic să nu arătăm unele emoții,  sau simulăm  altele, fie și din dorința de a fi politicoși.

Controlul emoțiilor afișate poate fi de mai multe feluri. În continuare, vă voi prezenta o clasificare realizată de căte Peter Andersen, în cartea sa Nonverbal Communication: Forms and Functions. Potrivit acestuia, regulile de afișaj sunt:

Simularea – survine atunci când simțim nevoia de a arăta emoții pe care nu le simțim. Primești un cadou care te lasă rece, te arăți încântat de porcăria pe care ai primit-o, ca să nu rănești sentimentele celui care ți-a făcut cadoul.

Intensificarea – apare atunci când avem emoția respectivă, dar dorim să comuicăm o variantă mai intensă a ei. A stricat copilul ceva prin casă, te arăți mai supărat decât ești în realitate, ca să-l educi să nu mai facă și altă dată.

Minimizarea – atunci când arătăm o versiune mai slabă a ceea ce simțim. O furtună de gelozie și dezamăgire devine un ușor zâmbet amar în colțul gurii, atunci când vedem pe fostul/fosta cu altcineva, pleznind amândoi de fericire.

Inhibarea – survine când încercăm să nu arătăm nicio emoție. O folosesc mai ales cei care vor să arate că nu sunt impresionați de nimic, că nimic nu-i afectează. Sau cei care au ceva de ascuns.

Mascarea – atunci când arăți altceva decât ceea ce simți. E manevra cea mai dificil de realizat, o știm cu toții, mai ales când vine mama-soacră în vizită.

Câtă vrem trăim în societate, vom folosi cu toții aceste strategii. Însă cred că ideal ar fi să le folosim cât mai rar, fiindcă chiar dacă avem control asupra expresiior faciale, nu înseamnă că el este absolut și că se realizează fără niciun cost. Orice emoție caută să se exprime și, dacă tot încercăm să-i manipulăm expresia, s-ar putea să ajungem să ne uităm în fața oglinzii și să nu mai știm nici noi ce simțim.