Prima impresie contează

Deși am fost învățați că trebuie nu judecăm după aparențe, ci să explorăm profunzimile, se pare că atunci când vine vorba de prima impresie, principiul nu se mai aplică. Judecăm oamenii exact după aparențe. Studiile din domeniul comunicării noverbale au arătat că ne bizuim pe fizionomie, pe voce, pe ținută, pe postură și pe gesturi pentru a încerca să aflăm cât mai multe despre cineva și că, odată impresia inițială formată, cu greu se mai schimbă. Venit, văzut, evaluat.

Partea mai interesantă este că, nu de puține ori, aceste impresii sunt corecte. Adică, în doar câteva secunde, oamenii pot face, cu diverse nivele de acuratețe, judecăți privind aspectul fizic, statutul social, nivelul de educație sau trăsăturile de personalitate ale unei persoane. Ce ne face totuși să putem evalua atât de rapid pe cineva și, de multe ori, la nivel inconștient? De pildă, poți ști din primele clipe că te vei putea împrieteni cu o persoană sau dimpotrivă, că nu o vei putea „înghiți” niciodată.

Cel mai probabil explicația poate fi găsită în trecutul nostru, când trăiam în vremuri incerte și când relațiile interumane erau mai antagonice. Dacă mergeai prin pădure și te întâlneai cu un nene din tribul învecinat, era bine să existe un mecanism rapid de evaluare a cât de prietenos/dușmănos e nenea, asta cât să mai ai timp să o tulești la tine în sat.

Comunicare-Nonverbala---Impresie1

Foto 1 – Luptător de K1, zis și „Moartea din Carpați”.

Așadar, avem un mecanism de evaluare moștenit de la mama natură, care ne spune iute câte ceva despre ceilalți. Dar ce putem evalua mai exact? Trei tipuri de informație putem infera: fizico-demografică, statusul socio-cultural și trăsături de personalitate.

Informații fizico-demografice

Este evident că putem, folosind canalele nonverbale, să ne dumirim asupra cuiva în ce privește vârsta, sexul, rasa, etnia etc. Și nu trebuie neapărat să ne bizuim doar pe ceea ce vedem, chiar și vocea este un canal nonverbal prin care putem detecta cu acuratețe elemente precum vârsta sau etnia. Dar, cu toate operațiile estetice din ziua de azi, trebuie să dovedim prudență. Să ne amintim de  răposatul Michael Jackson. Cine ar fi crezut că brunețelul din stânga va deveni albiciosul din dreapta?

Foto 2 – Michael, mic și negru

Comunicare-Nonverbala---Impresie2

Foto 3 – Michael, mare și alb

Comunicare-Nonverbala---Impresie3

Statusul socio-cultural

E vorba de judecăți privind ocupația, venitul, nivelul de educație, regiunea de proveniență și apartenența la anumite grupuri. În ce privește ocupația, de multe ori facem apel la îmbrăcăminte pentru a descoperi în ce business este persoana respectivă. De obicei, cineva în uniformă de REBU chiar lucrează la REBU. Venitul se poate estima după ghiulul de pe deget, iar nivelul de educație după fața de prost. Regiunea de proveniență se poate afla cel mai bine după voce, căci româna de Focșani sună diferit de cea de Cluj. În ce privește apartenența la anumite grupuri sociale, țoalele joacă iar un rol important.

Acum priviți cele două poze de mai jos: una aparține unui celebru intelectual român, iar alta unui și mai celebru manelist român. Dacă nu erau etichetele la poză, cum ați fi ghicit care e unul și care altul?

Foto 4 – Un super-intelectual
comunicare-nonverbala---managementul-impresiei-1

Foto 5 – Un super-manelist
comunicare-nonverbala---managementul-impresiei-2

 Răspuns: intelectualul e mai trist, pentru că trăiește în țara manelelor.

Trăsăturile de personalitate

Studii au arătat că, chiar și atunci când i se arată imagini cu fețele unor oameni necunoscuți timp de o zecime de secundă, cineva poate face inferențe privind trăsăturile de personalitate. Iar consensul între opinii este destul de ridicat, adică mai toată lumea crede cam același lucru despre o persoană. Asta nu înseamnă că judecățile sunt și corecte; în acest caz intervin și multe stereotipii, prejudecăți. Totuși, cercetările dovedesc că putem estima cu o acuratețe peste nivelul întâmplării dacă cineva e de încredere, dacă e competent, dacă e extrovertit sau anxios. În niciun caz însă, nu există metode brevetate pentru a citi oamenii ca pe o ”carte”, așa cum pretind unele lucrări de popularizare a ”limbajului trupului”.  E adevărat, trupul comunică, dar mai degrabă la nivelul subconștientului. De aceea știm din prima dacă ne place au ba cineva, dar nu știm și de ce.  comunicare-nonverbala---managementul-impresiei-3

Foto 6  – Copil dulce, cuminte și nevinovat. Așa arată toți, după ce au spart o vază.